(out-of-the-way)
furişată pe fereastra bibliotecii
noaptea îşi adună întunericul îngrămădindu-l
în lungi umbre ale dimineţii
„ia-ţi fantasmele tale şi umblă!” îmi cere ziua ce se deschide
mereu la aceeaşi pagină (pe care o tălmăcesc de fiecare dată altfel)
mă desprind de pe raftul cărţilor cu poveşti
dintre îngeri somnoroşi cu aripi de ipsos
aşchii de vise îmi izbesc încă tâmplele
ţin ochii închişi
te recompun
păşeşti tăcut printre cititorii-năluci
ici un cuvânt
colo o iubire
îţi întind un bănuţ (cum fac duminica la biserică)
îl încerci între dinţi
nu ai crezut niciodată în mine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu