rochițe de îngeri

 - albul reflectă în mod egal toate culorile spectrului -

îți amintești când îți spuneam că pot închide cerul în palme –

azi îți scriu despre cer

ca și cum aș vrea să mă mai nasc o dată

din zboruri

credeam

atunci

că iubirea rezolvă totul și lacrimile trec

așa cum trecea răceala de la siropul de brad

în copilărie

apoi am învățat cât de egale sunt culorile în albul luminii

o picătură de roșu în plus

și îngerii se transformau în fluturi colorați

lăsam mereu o parte de iubire nerostită

să nu murdărim rochițele albe ale îngerilor

ne pregăteam pentru povestea noastră

modelam cuvinte

mereu atenți la picătura aceea de roșu

care creștea în noi

în plus

însuflețeam cu ea – pe ascuns – macii verilor și adormeam

copii

în lanurile sângerii

am lăsat în urmă arlechini

măşti pictate cu lacrimi şi zâmbete

nu mă mai tem

acum

nici de prea multă iubire

nici de întunericul din nopţi

nici de praful din urmele mele

acum ştiu

lumina va fi mereu acolo

împlinind promisiunea întoarcerii